"Realitate"

Hai să vedem cum funcționează de fapt realitatea noastră. Putem să folosim o metaforă, ca să fie mai simplu de explicat și de înțeles, și îi vom spune metoda pixului.

Imaginează-ți că stau în fața ta cu un pix în mână și te-ntreb: "Ce este acest obiect?".

Răspunsul, evident: "Este un pix."

Și dacă acum ne imaginăm că vine un cățel și noi îi arătam pixul, ce crezi că va face el, îl va roade sau îl va folosi la scris?

Probabil îl va roade.

Deci cățelul vede acest obiect ca pe o jucărie și omul îl vede ca pe un pix.

Și rămâne întrebarea: "Cine are dreptate? Omul sau cățelul?"

Răspunsul: "Amandoi au dreptate."

Și dacă mergem cu gândul mai departe, las pixul pe masă și ieșim din camera unde e acesta, iese și cățelul: "Ce devine obiectul, pix sau obiect de ros?"

Răspuns: "Nimic. Obiectul nu e nimic pentru nimeni."

Și aceasta este ideea de "vacuitate" sau de "emptiness", este o idee preluată de la Geshe Michael Roach, autorul cărții Șlefuitorul de diamante.

Iar dacă omul și cățelul intră înapoi în încăpere în același timp, pixul redevine, simultan și ustensilă de scris, dar și jucarie de ros.

Deci, putem spune că există două realități în aceeași cameră, în același timp. Realitatea omului nu e mai presus de realitatea cățelului, una nu o exclude pe cealaltă. Deci pixul este un pix doar atunci când omul intră în încăpere, deci ideea de pix vine de la om, din mintea omului, din trecutul său.

Ceea ce se întâmplă cu adevărat este că pixul vine dinspre o idee din mintea ta. Așa cum pixul devine pix, așa orice lucru din toata lumea - toți oamenii și lucrurile din jurul nostru au devenit ceea ce sunt.

Casa în care locuiești, orașul întreg, persoana ce-ți este alături (soțul/soția, șefa/șeful, mama, tata, prietena/prietenul etc.) ei toți vin dinspre tine, din mintea ta, din experiențele tale. Aceasta este realitatea ta. Complet diferită de realitatea mea. La fel de valide și reale și autentice amândouă.