Dezamăgirea

Când te lovești de dezamăgire, instinctul este să te distanțezi de sentimentul ăsta greu, să-ți spui că ar fi trebuit să știi tu mai bine, ar fi trebuit să te aștepți la asta. Să te aștepți… Tare greu te apasă dezamăgirea. Să fie vorba doar de încă un eșec în viața ta? Hai să vedem ce e de fapt.

Dezamăgirea apare când ceva se întâmplă altfel decât imaginea din capul tău. Poate că e vorba despre o relație, despre cum îți imaginai că vei fi când erai mic, poate e despre job, despre câți bani câștigi, despre cum reacționezi în situații stresante, despre cum te înfurii. Să fie vorba de eșec? Sau poate viața s-a întâmplat altfel decât ți-ai imaginat.

Oare nu cumva e un semn că ceva contează mult pentru tine? Pare că dimensiunea dezamăgirii este proporțională cu implicarea emoțională. Într-o cultură care celebrează evitarea și distanțarea emoțională, implicarea si emoționalitatea sunt văzute ca exemple ale vulnerabilității. Ți-a păsat mult de ceva, a contat enorm și ai făcut tot ce ai putut mai bine, iar rezultatul e cum e. Bravo ție! Nu ai fost indiferent!

Dezamăgirea este între așteptare și realitate. Niciuna nu e greșită sau corectă. Însă, ce e cu așteptarea asta, e realistă sau nu, e suferință doar sau e mai mult decât atât? La asta merită să te gândești puțin. Pentru că deseori așteptarea e modelată de ceva mai vechi, de ceva din trecutul tău. Cum ar fi să nu îți mai repeți că trebuie să fii altfel decât ești? Cum ar fi să faci cunoștință cu adevăratul tu. Prezentul tu. Așa cum ești tu de fapt.

Adu-ți aminte de o dezamăgire, poate una recentă sau una care tot îți invadează mintea. Întreabă-te:

De unde vine așteptarea asta? E ceva din trecut? E ceva realist?

Se putea întâmpla altceva în situația asta, la modul realist?

Ce îți spune ție această dezamăgire? Ce contează de fapt pentru tine?

Lasă răspunsurile să vină, acceptă-le fără critică. Ține cont că dezamăgirea e o sursă de informații despre ce e important pentru tine, ce contează cu adevărat. Și acum poți decide ce să faci cu ea, nu doar să o acoperi în tine cu tristețe, furie sau debusolare. Nu a fost în niciun moment o greșeală, a fost o ocazie de învățare despre lumea ta interioară. Schimbă puțin perspectiva.

Dezamăgirea este dovada ta de implicare totală.